ZAHARUL – INAMICUL IN ALB  SI  EFECTELE CONSUMULUI IN EXCES ASUPRA SANATATII

In ultimii ani, am tot auzit in mass-media recomandarea „Pentru o viață sănătoasă, evitați excesul de sare, ZAHĂR și grăsimi!”. Drept urmare, la nivel teoretic, știm cu toții că zahărul este dăunător. Puțini dintre noi cunoaștem însă cum anume ne face rău și mai ales cât de nociv este impactul pe care îl are asupra sănătății.

                 Cu toții avem momente când am simțit că ne este poftă de ceva dulce, că am mânca un desert dulce sau am simțit că suntem obositi și un pic de ciocolată ne-ar ajuta să ne energizăm .insa stim ca din păcate pofta de dulce nu se potolește cu o singura pătrățică de ciocolată,

Cu cât o persoană consumă mai mult zahăr-produse dulci , cu atât apare o toleranță din ce în ce mai mare la acest produs, fiind nevoie de o cantitate crescută pentru a obține aceeași satisfacție.

                            Unele studii susțin faptul că zahărul poate fi chiar mai adictiv decât cocaina.

   Consumul excesiv de zahar influențează comportamentul adictiv prin intermediul dopaminei, un neurotransmițător implicat în mecanismul recompensei asociat cu dependența. În momentul în care o activitate stimulează eliberarea dopaminei, apare o stare de euforie, care favorizează repetarea acelei activități. Zahărul activează receptorii opioizi din creier, influențând centrul recompensei. Acesta mediază comportamentul alimentar compulsiv (în cazul de față consumul de alimente bogate în zaharuri), în ciuda consecințelor nedorite cunoscute (creștere în greutate, probleme cardiovasculare, hipertensiune arterială, diabet zaharat etc.).

Consumul excesiv de zahar, în corpul nostru produce mai multe fenomene, cu efecte nocive, care sunt în strânsă legătură unul cu celălalt. În primul rând, imediat după consum, ca urmare a creșterii bruște a nivelului glicemiei, pancreasul va elibera o cantitate crescută de insulină, în vederea normalizării acestuia. Pe termen scurt, excesul de insulină va scădea glicemia poate prea mult, moment în care va apărea dorința de a consuma altceva dulce. Astfel, se formează un cerc vicios care explică nevoia continuă de a mânca în timpul zilei. La fel și senzația de hipoglicemie apărută la persoanele nediagnosticate cu diabet zaharat, care nu urmează un tratament hipoglicemiant.

În timp, din cauza suprasolicitării și insulinorezitenței induse de creșterea în greutate, pancreasul se va epuiza, instalându- se diabetul zaharat de tip de 2. De asemenea, pe termen mediu și lung, consumul excesiv de zahăr poate avea efecte negative asupra întregului organism.

Instalarea insulinorezitenței este favorizată de un cumul de factori. Printre aceștia regăsim: obezitatea, sedentarismul, istoricul familial de diabet zaharat sau personal de diabet gestațional, asocierea altor afecțiuni (hipertensiunea arterială, dislipidemia), istoricul personal de evenimente ischemice (infarct miocardic, accident vascular etc.), precum și de consumul de anumite medicamente (corticoterapie, inhibitori de protează folosiți în tratamentul infecției HIV, unele antipsihotice etc.).

Pofta de dulce însoțită sau nu de tentația dulciurilor se poate transforma ușor în dependență.

           Efectele nocive ale zahărului nu țin doar de faptul că ne putem îngrășa. Zahărul face parte din categoria carbohidraților (sau glucidelor), compuși pe care ii gasim in diferite alimente. Carbohidrații ar trebui să asigure între 45 și 65 % din totalul energetic (kilocaloriilor) consumat într-o zi.

Glucoza, fructoza și galactoza sunt monozaharide, care prin combinare pot forma dizaharidele (de ex. zaharoza, lactoza), triozele, pentozele etc. Zahărul este un dizaharid, numit zaharoză sau sucroză, care se formează prin unirea unei molecule de glucoză cu fructoză.

Într-o lume care apreciază varietatea de alimente și termenul de valabilitate cât mai lung al acestora, frecvent industria alimentară dar și consumatorii folosesc zaharoza pentru a conferi gust, textură, aspect, conservare.

Printre cele mai la îndemână produse care conțin zaharoză se numără sucurile îndulcite, cerealele pentru mic dejun, biscuții, bomboanele, produsele de patiserie/cofetărie, etc

Eticheta nutrițională a fiecărui produs ambalat ne dă informații despre conținutul în carbohidrați (glucide) și zaharuri.

     Studiile au aratat ca atunci cand zahărul a fost consumat in exces de catre copii, acesta a avut efecte nocive asupra sanatatii,astfel s-a ajus la concluzia ca există o legătură între consumul de zahăr și hiperreactivitate, deficitul de atenție sau funcția cognitivă a acestora  .Aceste concluzii au fost întărite si de probabilitatea de apariție a astmului bronșic in randul copiilor care consumă zahăr comparativ cu cei la care este limitat aportul.

În plus, la copii mai este și riscul de apariție al cariilor dentare.

În timpul sarcinii, consumând cantități cât mai mici de zahăr sau de alți carbohidrați procesați, se obține un control mai bun al greutății. Există studii care susțin o legătura între consumul de băuturi îndulcite și apariția preeclampsiei sau chiar a nașterii premature.

      Consumul excesiv de zahar afecteaza sistemul cardivascular, pancreasul, ficatul, creierul, rinichii, pielea, dintii

Consumul excesiv de zahar afecteaza sistemul cardivascular, pancreasul, ficatul, creierul, rinichii, pielea, dintii . Consumul de băuturi îndulcite a fost asociat cu apariția obezității. Obezitatea este o boală cronică ce constituie în același timp un factor de risc pentru diabetul zaharat sau hipertensiunea arterială.

De asemenea, s-a observat a fi un factor de risc pentru apariția diabetului zaharat și a bolii coronariene, această asociere este explicată parțial de prezența obezității și parțial de efectul metabolic al zahărului.

Se pare că există o legătură stransa și între apariția depresiei și consumul de zahăr, explicată prin alterarea nivelului de endorfine și a stresului oxidativ.

De multe ori, pofta de dulce / zahăr maschează un deficit de vitamine sau minerale întreținut de o dietă monotonă. Cu cât alimentația sănătoasă este mai variată, cu atât organismul va beneficia de mai mulți micronutrienți.

Pentru a aduce mai multă savoare alimentelor, se pot folosi condimente și ierburi aromatice (boia, busuioc, dafin, curry, pătrunjel, mărar, scorțișoară, nucșoara etc.), astfel, experimentând mai multe gusturi și arome, pofta de dulce va scădea. Nu în ultimul rând, trebuie să conștientizăm că ocazional, o cantitate mică de dulce nu va face ravagii. Din când în când, ne putem bucura de două pătrățele de ciocolată , de o porție mică de fructe uscate, de o cupă de înghețată sau de o prajitura facuta in casa .

            Totul însă trebuie făcut cu măsură, conștient, asociat unei diete sănătoase și echilibrate.

Steatoza hepatică este o afecțiune din ce în ce mai des întâlnită in randul adultiilor , iar consumul excesiv de zahăr este principalul vinovat. Este foarte posibil ca steatohepatita non-alcoolică (stadiul avansat al steatozei hepatice) să devină în următorii ani principala cauză de ciroză hepatică, depășind că incidență consumul excesiv de alcool și hepatitele virale.

Orice consumul excesiv de zahar din corpul nostru, care nu este folosit imediat pentru producerea de energie, este transformat în grăsime și depozitat. Ficatul este unul din locurile de elecție pentru stocarea excesului de lipide, hepatocitele fiind în timp înlocuite de celule grase, moment în care apare steatoza hepatică. Inflamația produsă și întreținută de consumul excesiv de zahăr apare și la nivelul ficatului, acesta nemaiputând să elimine în mod eficient toxinele, și nici să metabolizeze excesul de grăsimi și colesterol .

Între consumul excesiv de zahar și hipertensiunea arterială există o legătură strânsă, puține persoane care au probleme cu greutatea fiind ferite de această afecțiune. Hiperinsulinemia apare atunci când corpul produce prea multă insulină și leptină, în urma consumului excesiv de glucide. Aceasta influențează tensiunea arterială atât în mod direct, prin vasoconstricție, cât și indirect, prin scăderea excreției apei și a sodiului la nivel renal. Rezistența la insulină are un rol important în generarea acestei patologii. Celulele insulinorezistente nu pot depozita magneziul, acesta pierzându-se prin urină, iar nivelul scăzut al său nu permite relaxarea totală a vaselor de sânge, condiție care favorizează tensiunea arterială.

De asemenea, consumul crescut de glucide, în special de fructoză, crește nivelul acidului uric, care la rândul lui influențează în rău tensiunea arterială, prin inhibarea oxidului nitric, unul din cei mai importanți vasodilatatori care ajută la menținerea elasticității sistemului vascular.

Există totusi si ,,exceptii,, -persoane care sunt consumatoare de produse dulci si care nu iau în greutate sau nu dezvoltă diabet, în ciuda unui consum mare de zahăr. Cel mai probabil aceștia dețin un teren genetic oarecum „privilegiat” prin care sunt „programați” să nu ia atât de ușor în greutate, comparativ cu populația generală.

Totuși, dacă balanța energetică înclină mai mult spre aportul de energie, oricine poate lua în greutate.

Mai mult, consumul de alimente nesănătoase și de zahăr în exces ar trebui limitat indiferent de greutatea actuală și tendința ei, deoarece chiar și în absența obezității, zaharul își vă exprima efectele nedorite.

       Trebuie să știm că această afecțiune însă este parțial sau chiar total reversibilă, prin corectarea stilului alimentar și creșterea nivelului zilnic de activitate fizică.

S-a observat deasemenea ca consumul excesiv de zahar este asociat cu creșterea markerilor inflamatori, apărând astfel o inflamație de intensitate mică, dar constantă. În timp, aceasta afectează vasele de sânge, crescând riscul de accidente tromboembolice .

Există ,insa mai multe alternative sănătoase care pot înlocui zahărul, atât pe cel adăugat în băuturi (cafea , ceai , limonadă), cât și pe cel folosit la gătit (prăjituri, gemuri, dulcețuri etc.). Cea mai populară este Stevia Rebaudiana, care se găsește sub formă de pulbere sau sirop. Nu conține calorii și este bine tolerat, putând fi folosit cu succes că un înlocuitor al zahărului .Eritritolul este un alt înlocuitor sănătos pentru zahăr, cu rol antioxidant, și despre care se presupune că îmbunătățește sănătatea vaselor de sânge la persoanele cu diabet zaharat de tip 2.

O altă opțiune de luat în calcul este xilitolul, un îndulcitor stabil la temperaturi înalte, care poate fi folosit cu succes la pregătirea gemurilor sau a prăjiturilor. De asemenea, siropul de Yacon este un îndulcitor sănătos, care pe lângă proprietățile de îndulcire, ajută la reglarea florei intestinale, previne constipația și întărește sistemul imunitar.

Am pregătit câteva sugestii dintre abordările care funcționeaza cu pacienții mei:

• Planifică-ți mesele în prealabil.
• Păstrează ,,gustări sănătoase ,, la îndemână.
• Asigură-te că ai dormit suficient. Privarea de somn ne face vulnerabili la a mânca ceva ce ne oferă energie pe moment.
• Privește autocotrolul ca pe un mușchi. Cu cât îl soliciți mai mult, cu atât va fi mai puternic.
• Întreabă-te care este nevoia din spatele poftei de dulce si daca poti sa iti desfasori activitatiile fara a o satisface
• Daca nivelul tău de energie este scăzut, poți alege să faci mișcare.
• Hidratează-te. Hidratarea adecvată menține nivelul de energie și stabilizează senzația de foame.
• Nu păstra dulciuri la îndemână.
• Caută alternative sănătoase de a gestiona stresul de zi cu zi.
• Cântărește avantajele și dezavantajele de a mânca zahăr; atât cele pe moment cât și pe lungă durată.
• Adu-ți aminte că orice schimbare presupune un efort conștient.

       Fiecare dintre noi suntem diferiți și de aceea fiecăruia i se potrivesc alte mecanisme în lupta cu poftele.

Nu uita însă că ele pot să fie controlate și că, pe termen lung, alimentația- ceea ce avem in farfurie îți poate influenta in mod pozitiv calitatea vieții.