De ce este importantă o dietă echilibrată?

1. Furnizează energie: Alimentele bogate în carbohidrați complecși, proteine și grăsimi sănătoase oferă energie de lungă durată. Acest lucru este esențial pentru a face față activităților zilnice.
2. Sprijină sistemul imunitar: Vitaminele și mineralele, cum ar fi vitamina C, zincul și fierul, ajută la întărirea sistemului imunitar, protejându-ne de infecții.
3. Ajută la menținerea greutății corporale: Consumând porții echilibrate și evitând excesele, putem preveni creșterea în greutate și bolile asociate, cum ar fi diabetul de tip 2 sau obezitatea.
4. Promovează sănătatea mentală: Omega-3, vitaminele din complexul B și magneziul joacă un rol crucial în reducerea stresului și îmbunătățirea stării de spirit.

Ce înseamnă o dietă echilibrată?

O dietă echilibrată include următoarele:

• Proteine: carne slabă, pește, ouă, leguminoase și nuci.
• Carbohidrați complecși: cereale integrale, orez brun, quinoa și legume.
• Grăsimi sănătoase: avocado, ulei de măsline, semințe și pește gras.
• Fructe și legume: o varietate de culori pentru a obține un spectru larg de vitamine și antioxidanți.
• Hidratare: consumul zilnic de apă este vital pentru funcționarea optimă a corpului.

Idei de rețete sănătoase

1. Smoothie verde pentru un start energic

Ingrediente:

• 1 mână de spanac proaspăt
• 1 banană
• ½ avocado
• 1 cană de lapte vegetal (migdale, cocos)
• 1 linguriță de semințe de chia

Instrucțiuni: Amestecați toate ingredientele într-un blender până devin cremoase. Consumați imediat pentru a beneficia de nutrienți.

2. Salată cu quinoa și legume proaspete

Ingrediente:

• 1 cană de quinoa fiartă
• 1 ardei roșu tăiat cubulețe
• 1 castravete feliat
• 10 roșii cherry
• 1 lingură de ulei de măsline
• Zeama de la o lămâie
• Sare și piper după gust

Instrucțiuni: Amestecați toate ingredientele într-un bol mare. Serviți ca atare sau alături de o sursă de proteine.

3. Pește la cuptor cu legume

Ingrediente:

• 2 fileuri de somon
• 1 dovlecel feliat
• 1 morcov tăiat bastonașe
• 1 ardei gras
• 2 linguri de ulei de măsline
• Condimente: oregano, piper, sare

Instrucțiuni: Așezați peștele și legumele într-o tavă tapetată cu hârtie de copt. Stropiți cu ulei de măsline și adăugați condimente. Coaceți la 180°C timp de 25-30 de minute.

Concluzie

O dietă echilibrată este mai mult decât o alegere alimentară – este un stil de viață care aduce beneficii pe termen lung pentru corp și minte. Alegeți să investiți în sănătatea voastră și inspirați-vă din rețetele noastre pentru a face tranziția către o alimentație mai sănătoasă.

Tu ce rețetă sănătoasă vei testa astăzi? Scrie-ne! 🍎

Evaluarea obiceiurilor alimentare curente și a nevoilor nutriționale ale unui client

Evaluarea obiceiurilor alimentare curente și a nevoilor nutriționale ale unui client este un pas important în furnizarea de sfaturi nutriționale personalizate și dezvoltarea unui plan eficient pentru îmbunătățirea sănătății și bunăstării generale.

În timpul acestui proces de evaluare, un nutriționist sau un dietetician poate adresa clientului întrebări despre obiceiurile alimentare obișnuite, inclusiv:

-tipurile și cantitățile de alimente pe care le consumă de obicei
-nivelul poftei de mâncare și al foametei
-preferințele și antipatiile lor alimentare
-orice factori fizici sau emoționali care le pot influența obiceiurile alimentare, cum ar fi stresul sau lipsa de timp
-orice alergii sau intoleranțe alimentare

Ei pot, de asemenea, să întrebe despre starea generală de sănătate a clientului, istoricul medical și orice îngrijorare curentă de sănătate sau medicamente.

Nutriționistul sau dieteticianul poate efectua, de asemenea, un examen fizic, măsurând greutatea, înălțimea, indicele de masă corporală (IMC) și alte măsurători antropometrice, cum ar fi circumferința taliei, compoziția corporală și tensiunea arterială.

Cu aceste informații, practicianul poate determina starea nutrițională actuală a clientului, poate identifica eventualele deficiențe sau excese de nutrienți și poate crea un plan individualizat pentru a ajuta clientul să își atingă obiectivele de sănătate. Acest plan va include recomandări pentru porții adecvate, alimente bogate în nutrienți și suplimente, dacă este necesar. Poate include, de asemenea, strategii pentru abordarea oricăror factori emoționali sau comportamentali care ar putea avea un impact asupra obiceiurilor alimentare ale clientului.

Dezvoltarea de planuri de masă și programe de nutriție personalizate

Elaborarea planurilor de masă și a programelor de nutriție personalizate este un aspect important al muncii unui nutriționist sau dietetician. Acest proces implică luarea în considerare a nevoilor, obiectivelor și preferințelor individuale ale clientului pentru a crea un plan care este adaptat situației sale unice.

Atunci când creează un plan de masă, un nutriționist sau un dietetician va lua în considerare factori precum:

-obiceiurile alimentare actuale ale clientului și nevoile nutriționale
-obiectivele lor de sănătate și orice afecțiuni medicale specifice care trebuie luate în considerare
-preferințele și antipatiile lor alimentare
-orice alergii sau intoleranțe alimentare
-stilul și programul lor de viață
-bugetul lor

Planul va include o varietate de alimente care furnizează nutrienții necesari pentru o sănătate bună și va fi conceput pentru a fi sustenabil și ușor de urmat. Poate include, de asemenea, strategii pentru abordarea oricăror factori emoționali sau comportamentali care ar putea avea un impact asupra obiceiurilor alimentare ale clientului.

Nutriționistul sau dieteticianul va oferi, de asemenea, îndrumări cu privire la mărimile adecvate ale porțiilor și frecvența meselor, în funcție de nevoile energetice, greutatea și starea de sănătate ale clientului.

În plus, un program de nutriție personalizat poate include, de asemenea, întâlniri ulterioare pentru a urmări progresul, pentru a ajusta planul după cum este necesar și pentru a oferi sprijin și educație continuă.

În general, scopul unui plan personalizat de masă și al unui program de nutriție este de a ajuta clientul să atingă și să mențină o sănătate optimă prin obiceiuri alimentare durabile și plăcute.

Unii practicieni pot oferi, de asemenea, servicii suplimentare, cum ar fi cursuri de gătit, tururi la magazine alimentare sau sesiuni de educație de grup.

Pentru alte detalii va rog sa ma contactati.

COLONULUI IRITABIL

Sindromul Colonului Iritabil (IBS – Irritable bowel syndrome) este una dintre cele mai frecvente afecțiuni diagnosticate de gastroenterologi sau de medicii de familie. Se estimează că, la nivel mondial, IBS afectează 7-15% din populație, deși au fost raportate și rate de 20%. IBS este de 1,5 ori mai frecvent în cazul femeilor, este mai des întâlnit în cazul persoanelor cu un status socio-economic scăzut, afecțiunea fiind, de obicei, diagnosticată înaintea vârstei de 50 de ani.

Dintre simptomele IBS, mai frecvent pot apărea:

-Durere abdominală,uneori atenuate prin emisie de scaun;
-Distensie abdominală;
– Balonare;
– Flatulență excesivă;
– Tulburări ale tranzitului intestinal, respectiv diaree, constipație sau alternarea acestora.

Anumite alimente pot declanșa sau pot înrăutăți simptomele IBS. Astfel, regimul alimentar poate constitui o unealtă extrem de importantă în lupta cu neplăcerile create de această afecțiune.

Semne de alarmă care impun consult de urgenţă sunt:

– vârsta > 50 ani;

– istoric familial de cancer de colon sau ovarian;

– scădere în greutate;

– prezenţa sângelui în scaun;

– predominanţa diareei mai mult de 4-6 săptamâni.

Severitatea simptomelor variază de la pacient la pacient cu predominanţa unuia sau mai multor simptome, evoluţia bolii fiind foarte variabila, imprevizibilă, cel mai adesea de lunga durată, fazele de remisie alternând cu fazele de reapariţie a simptomatologiei.

Datorită naturii cronice ale acestei afecţiuni, ale cărei cauză nu a fost încă elucidată, la care factorii emoţionali, alimentari, medicamentoşi sau hormonali pot favoriza sau agrava simptomele gastro- intestinale, tratamentul este în principal simptomatic punându- se accent pe  DIETA .

O  DIETA ECHILIBRATA  care să conţină alimente din toate cele 4 grupe alimentare (pâine, fructe şi legume, lapte şi produse lactate şi carne) . Ideal ar fi sa mâncaţi zilnic la ore regulate şi evitaţi mesele copioase , consumand o cantitate mare de fluide sub formă de apă, sucuri sau ceai mai ales daca aveţi constipaţie sau diaree .

Încercaţi să nu consumaţi lichide care produc gaze cum sunt berea şi apa minerală,băuturi carbogazoase, de exemplu băuturile răcoritoare.

S-a demonstrat clinic ca consumul de ovăz şi seminţe de in aurii pot fi de ajutor în ameliorarea balonării.

Reduceţi de asemenea cantitatea de aer pe care o înghiţiţi în timp ce mâncaţi astfel : o mâncaţi încet şi mestecaţi mai mult . o evitaţi consumul de gumă de mestecat şi bomboanele.

Reducerea stresului , efectuarea unei activitati fizice regulate ,renuntarea la fumat ,precum si respectarea unui program de somn ,asociat cu o dieta echilibrata  reduc simptomele intestinului iritabil

Foamea emotionala exista atunci cand ne refugiem in mancare pentru confort – si nu pentru ca ne este foame. Foamea emotionala apare atunci cand ne simtim singuri, anxiosi, plictisiti, frustrati, nervosi sau tristi. Insa mancatul pe fond emotional poate duce la o cantitate prea mare de calorii si, prin urmare, la obezitate si alte probleme de sanatate .Studiile au aratat ca aproximativ 75% din mancatul excesiv este un raspuns al emotiilor.

Deci mancam pentru a umple emotiile ,nu si stomacul.

Foamea emoțională este declanșată in principal de frică ,de teama de necunoscut .Ea apara deodata, in timp ce foamea produsa in mod natural apare treptat.

Foamea fizica incepe cu un mic „huruit” in stomac, care devine mai puternic, si in final se   dezvolta ca o durere de stomac, dar este un proces lent, foarte diferit de foamea produsa de cauze emotionale, care are o dezvoltare brusca si intensa.

Foamea datorata cauzelor emotionale va cere sa mancati imediat si vrea satisfactie imediata. Foamea fizica, pe de alta parte, „astepta mancarea”.

Foamea din cauze emotionale necesita adesea anumite alimente pentru a fi satisfacuta – numai ciocolata, prajiturile, inghetata sau mancarea preferata vi se vor parea apetisante.

Folosirea alimentelor, din cand in cand, ca pe o recompensa sau pentru a sarbatori un eveniment, nu este neaparat un lucru rau. Insa atunci cand mancatul este prima actiune in starile de suparare, stres, oboseala, plictiseala, intrati intr-un cerc vicios nesanatos in care problema sau sentimentele nu-si vor gasi niciodata solutia.

De obicei, apare un confort pe moment, iar apoi emotiile se inrautatesc, aparand sentimente de vinovatie pentru excesul de calorii ingerate. Apare, de asemenea, sentimentul de neputinta in a va controla greutatea si impulsurile, ceea ce creste sentimentul de vinovatie. Astfel, se formeaza un cerc vicios de nefericire si mancat pe fond emotional .

Vestea buna este ca putem sa invingem foamea emotionala prin a invata sa ne ascultam sentimentele ,a gestiona emotiile si a auto-corecta -disciplina organismul , astfel incat sa nu mai cautati alimente nesanatoase de fiecare data cand aveti sentimente negative,sau probleme emotionale.

Pentru a putea ,,lupta ,, contra foamei emotionale ,trebuie sa constientizam ce situatii si emotii ne indeamna sa mancam.Principalii factori sunt in general:

• Sociali – sunteti incurajati de alte persoane sa mancati, in special atunci cand va intalniti sa luati masa in oras.
• Emotionali – mancati ca raspuns la sentimente negative, precum oboseala sau anxietate.
• Ganduri – mancati din cauza ca aveti o imagine negativa fata de sine.
• Psihologici – mancati ca raspuns la oboseala fizica, precum in cazul unei dureri de cap sau al unui apetit crescut (pentru ca ati sarit o masa principala).

Mancatul pe fond emotional ,poate deveni un obicei ,dar poate fi si controlat . Activitatea fizica are efecte benefice asupra bunei dispozitii si a nivelului de energie si reduce, de asemenea, nivelul stresului. Un moment benefic sa ne controlam apetitul si sa facem o schimbare in viata noastra. Deconectarea de la rutina zilnica ,prin citirea unei carti bune ,ascultarea muzicii preferate , socializarea cu alte persoane ,oamnei pozitivi , inlatura efectele negative ale stresului . Orice alta activitate care ne confera placere ,deconectare de la factorul de influenta a mancatului emotional , ne este benefic.

Sunt cazuri cand uneori doar propria lupta nu este suficienta si avem nevoie de ajutor din exterior ,un om specializat , un psiholog pentru a ne indruma si sfatui in lupta cu foamea emotionala.

In ultimii ani, am tot auzit in mass-media recomandarea „Pentru o viață sănătoasă, evitați excesul de sare, ZAHĂR și grăsimi!”. Drept urmare, la nivel teoretic, știm cu toții că zahărul este dăunător. Puțini dintre noi cunoaștem însă cum anume ne face rău și mai ales cât de nociv este impactul pe care îl are asupra sănătății.

                 Cu toții avem momente când am simțit că ne este poftă de ceva dulce, că am mânca un desert dulce sau am simțit că suntem obositi și un pic de ciocolată ne-ar ajuta să ne energizăm .insa stim ca din păcate pofta de dulce nu se potolește cu o singura pătrățică de ciocolată,

Cu cât o persoană consumă mai mult zahăr-produse dulci , cu atât apare o toleranță din ce în ce mai mare la acest produs, fiind nevoie de o cantitate crescută pentru a obține aceeași satisfacție.

                            Unele studii susțin faptul că zahărul poate fi chiar mai adictiv decât cocaina.

   Consumul excesiv de zahar influențează comportamentul adictiv prin intermediul dopaminei, un neurotransmițător implicat în mecanismul recompensei asociat cu dependența. În momentul în care o activitate stimulează eliberarea dopaminei, apare o stare de euforie, care favorizează repetarea acelei activități. Zahărul activează receptorii opioizi din creier, influențând centrul recompensei. Acesta mediază comportamentul alimentar compulsiv (în cazul de față consumul de alimente bogate în zaharuri), în ciuda consecințelor nedorite cunoscute (creștere în greutate, probleme cardiovasculare, hipertensiune arterială, diabet zaharat etc.).

Consumul excesiv de zahar, în corpul nostru produce mai multe fenomene, cu efecte nocive, care sunt în strânsă legătură unul cu celălalt. În primul rând, imediat după consum, ca urmare a creșterii bruște a nivelului glicemiei, pancreasul va elibera o cantitate crescută de insulină, în vederea normalizării acestuia. Pe termen scurt, excesul de insulină va scădea glicemia poate prea mult, moment în care va apărea dorința de a consuma altceva dulce. Astfel, se formează un cerc vicios care explică nevoia continuă de a mânca în timpul zilei. La fel și senzația de hipoglicemie apărută la persoanele nediagnosticate cu diabet zaharat, care nu urmează un tratament hipoglicemiant.

În timp, din cauza suprasolicitării și insulinorezitenței induse de creșterea în greutate, pancreasul se va epuiza, instalându- se diabetul zaharat de tip de 2. De asemenea, pe termen mediu și lung, consumul excesiv de zahăr poate avea efecte negative asupra întregului organism.

Instalarea insulinorezitenței este favorizată de un cumul de factori. Printre aceștia regăsim: obezitatea, sedentarismul, istoricul familial de diabet zaharat sau personal de diabet gestațional, asocierea altor afecțiuni (hipertensiunea arterială, dislipidemia), istoricul personal de evenimente ischemice (infarct miocardic, accident vascular etc.), precum și de consumul de anumite medicamente (corticoterapie, inhibitori de protează folosiți în tratamentul infecției HIV, unele antipsihotice etc.).

Pofta de dulce însoțită sau nu de tentația dulciurilor se poate transforma ușor în dependență.

           Efectele nocive ale zahărului nu țin doar de faptul că ne putem îngrășa. Zahărul face parte din categoria carbohidraților (sau glucidelor), compuși pe care ii gasim in diferite alimente. Carbohidrații ar trebui să asigure între 45 și 65 % din totalul energetic (kilocaloriilor) consumat într-o zi.

Glucoza, fructoza și galactoza sunt monozaharide, care prin combinare pot forma dizaharidele (de ex. zaharoza, lactoza), triozele, pentozele etc. Zahărul este un dizaharid, numit zaharoză sau sucroză, care se formează prin unirea unei molecule de glucoză cu fructoză.

Într-o lume care apreciază varietatea de alimente și termenul de valabilitate cât mai lung al acestora, frecvent industria alimentară dar și consumatorii folosesc zaharoza pentru a conferi gust, textură, aspect, conservare.

Printre cele mai la îndemână produse care conțin zaharoză se numără sucurile îndulcite, cerealele pentru mic dejun, biscuții, bomboanele, produsele de patiserie/cofetărie, etc

Eticheta nutrițională a fiecărui produs ambalat ne dă informații despre conținutul în carbohidrați (glucide) și zaharuri.

     Studiile au aratat ca atunci cand zahărul a fost consumat in exces de catre copii, acesta a avut efecte nocive asupra sanatatii,astfel s-a ajus la concluzia ca există o legătură între consumul de zahăr și hiperreactivitate, deficitul de atenție sau funcția cognitivă a acestora  .Aceste concluzii au fost întărite si de probabilitatea de apariție a astmului bronșic in randul copiilor care consumă zahăr comparativ cu cei la care este limitat aportul.

În plus, la copii mai este și riscul de apariție al cariilor dentare.

În timpul sarcinii, consumând cantități cât mai mici de zahăr sau de alți carbohidrați procesați, se obține un control mai bun al greutății. Există studii care susțin o legătura între consumul de băuturi îndulcite și apariția preeclampsiei sau chiar a nașterii premature.

      Consumul excesiv de zahar afecteaza sistemul cardivascular, pancreasul, ficatul, creierul, rinichii, pielea, dintii

Consumul excesiv de zahar afecteaza sistemul cardivascular, pancreasul, ficatul, creierul, rinichii, pielea, dintii . Consumul de băuturi îndulcite a fost asociat cu apariția obezității. Obezitatea este o boală cronică ce constituie în același timp un factor de risc pentru diabetul zaharat sau hipertensiunea arterială.

De asemenea, s-a observat a fi un factor de risc pentru apariția diabetului zaharat și a bolii coronariene, această asociere este explicată parțial de prezența obezității și parțial de efectul metabolic al zahărului.

Se pare că există o legătură stransa și între apariția depresiei și consumul de zahăr, explicată prin alterarea nivelului de endorfine și a stresului oxidativ.

De multe ori, pofta de dulce / zahăr maschează un deficit de vitamine sau minerale întreținut de o dietă monotonă. Cu cât alimentația sănătoasă este mai variată, cu atât organismul va beneficia de mai mulți micronutrienți.

Pentru a aduce mai multă savoare alimentelor, se pot folosi condimente și ierburi aromatice (boia, busuioc, dafin, curry, pătrunjel, mărar, scorțișoară, nucșoara etc.), astfel, experimentând mai multe gusturi și arome, pofta de dulce va scădea. Nu în ultimul rând, trebuie să conștientizăm că ocazional, o cantitate mică de dulce nu va face ravagii. Din când în când, ne putem bucura de două pătrățele de ciocolată , de o porție mică de fructe uscate, de o cupă de înghețată sau de o prajitura facuta in casa .

            Totul însă trebuie făcut cu măsură, conștient, asociat unei diete sănătoase și echilibrate.

Steatoza hepatică este o afecțiune din ce în ce mai des întâlnită in randul adultiilor , iar consumul excesiv de zahăr este principalul vinovat. Este foarte posibil ca steatohepatita non-alcoolică (stadiul avansat al steatozei hepatice) să devină în următorii ani principala cauză de ciroză hepatică, depășind că incidență consumul excesiv de alcool și hepatitele virale.

Orice consumul excesiv de zahar din corpul nostru, care nu este folosit imediat pentru producerea de energie, este transformat în grăsime și depozitat. Ficatul este unul din locurile de elecție pentru stocarea excesului de lipide, hepatocitele fiind în timp înlocuite de celule grase, moment în care apare steatoza hepatică. Inflamația produsă și întreținută de consumul excesiv de zahăr apare și la nivelul ficatului, acesta nemaiputând să elimine în mod eficient toxinele, și nici să metabolizeze excesul de grăsimi și colesterol .

Între consumul excesiv de zahar și hipertensiunea arterială există o legătură strânsă, puține persoane care au probleme cu greutatea fiind ferite de această afecțiune. Hiperinsulinemia apare atunci când corpul produce prea multă insulină și leptină, în urma consumului excesiv de glucide. Aceasta influențează tensiunea arterială atât în mod direct, prin vasoconstricție, cât și indirect, prin scăderea excreției apei și a sodiului la nivel renal. Rezistența la insulină are un rol important în generarea acestei patologii. Celulele insulinorezistente nu pot depozita magneziul, acesta pierzându-se prin urină, iar nivelul scăzut al său nu permite relaxarea totală a vaselor de sânge, condiție care favorizează tensiunea arterială.

De asemenea, consumul crescut de glucide, în special de fructoză, crește nivelul acidului uric, care la rândul lui influențează în rău tensiunea arterială, prin inhibarea oxidului nitric, unul din cei mai importanți vasodilatatori care ajută la menținerea elasticității sistemului vascular.

Există totusi si ,,exceptii,, -persoane care sunt consumatoare de produse dulci si care nu iau în greutate sau nu dezvoltă diabet, în ciuda unui consum mare de zahăr. Cel mai probabil aceștia dețin un teren genetic oarecum „privilegiat” prin care sunt „programați” să nu ia atât de ușor în greutate, comparativ cu populația generală.

Totuși, dacă balanța energetică înclină mai mult spre aportul de energie, oricine poate lua în greutate.

Mai mult, consumul de alimente nesănătoase și de zahăr în exces ar trebui limitat indiferent de greutatea actuală și tendința ei, deoarece chiar și în absența obezității, zaharul își vă exprima efectele nedorite.

       Trebuie să știm că această afecțiune însă este parțial sau chiar total reversibilă, prin corectarea stilului alimentar și creșterea nivelului zilnic de activitate fizică.

S-a observat deasemenea ca consumul excesiv de zahar este asociat cu creșterea markerilor inflamatori, apărând astfel o inflamație de intensitate mică, dar constantă. În timp, aceasta afectează vasele de sânge, crescând riscul de accidente tromboembolice .

Există ,insa mai multe alternative sănătoase care pot înlocui zahărul, atât pe cel adăugat în băuturi (cafea , ceai , limonadă), cât și pe cel folosit la gătit (prăjituri, gemuri, dulcețuri etc.). Cea mai populară este Stevia Rebaudiana, care se găsește sub formă de pulbere sau sirop. Nu conține calorii și este bine tolerat, putând fi folosit cu succes că un înlocuitor al zahărului .Eritritolul este un alt înlocuitor sănătos pentru zahăr, cu rol antioxidant, și despre care se presupune că îmbunătățește sănătatea vaselor de sânge la persoanele cu diabet zaharat de tip 2.

O altă opțiune de luat în calcul este xilitolul, un îndulcitor stabil la temperaturi înalte, care poate fi folosit cu succes la pregătirea gemurilor sau a prăjiturilor. De asemenea, siropul de Yacon este un îndulcitor sănătos, care pe lângă proprietățile de îndulcire, ajută la reglarea florei intestinale, previne constipația și întărește sistemul imunitar.

Am pregătit câteva sugestii dintre abordările care funcționeaza cu pacienții mei:

• Planifică-ți mesele în prealabil.
• Păstrează ,,gustări sănătoase ,, la îndemână.
• Asigură-te că ai dormit suficient. Privarea de somn ne face vulnerabili la a mânca ceva ce ne oferă energie pe moment.
• Privește autocotrolul ca pe un mușchi. Cu cât îl soliciți mai mult, cu atât va fi mai puternic.
• Întreabă-te care este nevoia din spatele poftei de dulce si daca poti sa iti desfasori activitatiile fara a o satisface
• Daca nivelul tău de energie este scăzut, poți alege să faci mișcare.
• Hidratează-te. Hidratarea adecvată menține nivelul de energie și stabilizează senzația de foame.
• Nu păstra dulciuri la îndemână.
• Caută alternative sănătoase de a gestiona stresul de zi cu zi.
• Cântărește avantajele și dezavantajele de a mânca zahăr; atât cele pe moment cât și pe lungă durată.
• Adu-ți aminte că orice schimbare presupune un efort conștient.

       Fiecare dintre noi suntem diferiți și de aceea fiecăruia i se potrivesc alte mecanisme în lupta cu poftele.

Nu uita însă că ele pot să fie controlate și că, pe termen lung, alimentația- ceea ce avem in farfurie îți poate influenta in mod pozitiv calitatea vieții.

 Postul intermitent, mult mai ușor decât orice dieta!!!

Mai multe vedete, au recunoscut că secretul siluetei perfecte constă în dieta postului intermittent,    printre acestea se numără: Beyonce, Nicole Kidman, Jennifer Lopez, Mirander Kerr, Ben Affleck, Jimmy Kimmel, dar şi Justin Theroux.

Postul intermitent sau în engleză Intermittent Fasting – IF, este un model de alimentație care limitează pe o anume perioadă de timp consumul de alimente.  Practic, este o noțiune care desemnează perioadele de abstinență voluntară a caloriilor.

Aceasta este o metodă bazată pe studii ştiinţifice,dar care insa presupune destul de multă atenţie şi grijă în aplicarea sa.

Nu se adresează femeilor însărcinate sau persoanelor cu afecţiuni metabolice .

Postul intermitent presupune alternarea perioadelor în care mănânci cu perioade în care te abţii voluntar de la mâncare.  Ceea ce o face atât de speciala , este faptul ca acest tip de dieta nu impune restricţii alimentare prea mari.  Aşadar, vom avea voie să mănâncam bine şi variat, important fiind momentul în care mănâncam.

Postul intermitent nu este, deci, o dietă propriu-zisă, ci mai degrabă un tipar alimentar.

Daca dietele par ușoare la început dar sunt dificile în execuție .,postul intermitent este exact opusul – este dificil în contemplare, dar ușor în execuție.

Psihologic Postul Intermitent este greu de acceptat, principalele intrebari ale pacientiilor fiind  „Putem rezista fără mâncare 16 sau 24 de ore?”  sau ,, Cum imi voi desfasura activitatile zilnice,nu ma voi simti rau? ,,.

Deși este greu de depasit ideea de a sta nemancat atatea ore , odată ce este inceput regimul, realizam că nimic nu ar putea fi mai ușor.

Postul intermittent oferă o gamă largă de beneficii pentru sănătate, fără a necesita o schimbare masivă a stilului de viață.Nu mai apare grija cu privire ,,la ce mancam   și unde să mâncam ,, pentru una sau două din cele trei mese pe zi, in plus scad si cheltuieliile cu procurarea alimentelor.

!!!   Cel mai cunoscut  beneficiu este acela că stimulează arderea grasimilor,astfel organismul este nevoit să îşi schimbe sursa de “ combustibil” trecand de la zahăr la grăsime. Grăsimile sunt o sursă puternică de energie, mai curată şi mai eficientă, produce mai puţină inflamaţie în organism şi ajută la creşterea masei musculare, creşte concentrarea şi puterea mentală. Prin inducerea acestor pauze alimentare învăţăm organismul să funcţioneze în mare parte pe baza grăsimilor proprii.

!!! Un alt beneficiu al postului intermittent este stimularea producerii a hormonilor de creştere cu efecte asupra creşterii musculare, longevităţii, anti-aging  şi neuroprotectiv.

Desi exista beneficii uimitoare ale postului alimentar dovedite stiintific ,vechea si  singura problemă a ramas aceea că oamenii sunt învăţaţi să se alimenteze cât mai mult  şi cât mai des , industria alimentară promovand agresiv supraconsumul.

Cel mai popular tip de post intermitent:

1.Metoda 16/8 – se va renunta la micul dejun, apoi se stabilesc mesele, în aşa fel încât programul meselor să se încadreze în 8 ore, după care se va face repaos alimentar timp de 16 ore. De exemplu, se poate  mânca între 12 şi 8 seara, iar în restul timpului se posteste.

2.Mâncat/ postit/ mâncat – această metodă implică postul de 24 de ore o dată sau de două ori pe săptămână.

3.Dieta 5:2 – în două zile ale săptămânii se restricţionează consumul caloric la 600 kcal, iar în restul zilelor se mănâncă normal. Zilele de post trebuie sa nu vor fi consecutive.

Desi ,postul intermitent funcţionează pe principiul reducerii aportului caloric, este foarte important să nu se mareasca numărul de calorii consumate în restul zilelor.

In concluzie , perioadele de repaos alimentar, dieta de post, nu incetinesc metabolismul ( acesta a ramas doar un mit destul de comun) ,pentru ca in postul intermittent nu este vorba despre înfometare ,insa mare atentie ca , înfometare poate apărea în timpul postului prelungit ,cum ar fi  mai multe zile sau chiar săptămâni.

Daca ne intrebam, daca postul intermittent poate duce la pierderea de masa musculară,,   ….NU …..  nu trebuie să mănâncam  la fiecare 2-3 ore proteine ​​pentru a împiedica mușchii să se rupă. Construirea masei musculare sau cel puțin păstrarea acesteia depinde de mai mulţi factori.

În concluzie, in perioadete de post

• hidratarea este extrem de importantă, aşa că se vor consuma apă şi ceaiuri neindulcite din belşug,
• se recomandă sportul penru rezultate mai bune şi mai rapide, însă e indicat să îl practicam în zilele în care nu postim, pentru că atunci organismul este mai slăbit şi pot apărea durerile de cap sau senzaţia de epuizare,
• nu se va mari consumul de hrană în zilele în care nu posteşti,
• iar pentru rezultate rapide se recomandă în zilele în care nu se posteşte sa se evite consumul de alimente cu densitate calorică mare precum dulciurile, alimentele de tip fast-food sau produsele de patiserie.

Pentru delalii si consultanta va asteptam sa ne contactacti sau sunati.

Obezitatea a devenit la ora actuala , o BOALA CRONICA ,fiind considearata de ORGANIZATIA MONDIALA A SANATATII (OMS) – O EPIDEMIE GLOBALA IN RANDUL COPIILOR SI ADOLSCENTILOR.

Potrivit studiilor internationale, rata obezității infantile la nivel mondial a crescut de zece ori în ultimele patru decenii, numărul copiilor diagnosticați cu obezitate ajungând la aproximativ 120 de milioane.

“Pentru România, absența statisticilor oficiale face ca obezitatea infantilă să rămână un ucigaș tăcut. Singurul studiu oficial conține date din anul 2015 și arată că la toate grupele de vârstă studiate – 7, 8 și 9 ani -, ponderea copiilor cu probleme de greutate (supraponderali sau obezi) este de peste 25%”, se arată într-un comunicat remis de 360medical.ro.

În România, conform Studiului Naţional privind Prevalenta Diabetului, a Prediabetului, Supraponderii, Obezităţii , Dislipidemiei, Hiperuricemiei şi Bolii Cronice de Rinichi (PREDATORR), aproximativ 31% dintre adulţii cu vârste între 20 şi 75 de ani sufera de obezitate.
Cu alte cuvinte, 6 din 10 adulţi au probleme cu greutatea si 1 din 4 copii din grupele studiate are probleme de greutate.

Federația Mondială a Obezității estimează că, în lipsa unor măsuri drastice de prevenție și tratament, până în anul 2030, aproape 500.000 de copii cu vârste între 5 și 19 ani vor suferi de obezitate în România.

Astfel, obezitatea infantilă a devenit una dintre cele mai importante probleme de sănătate publică în țările dezvoltate și în curs de dezvoltare.

Comorbidități precum diabetul de tip 2 și steatohepatita (boala ficatului gras), cardiovasculare, endocrine, gastrointestinale, neurologice, pulmonare, la afecțiuni ortopedice, dermatologice, psihosociale, precum și limitări funcționale, care erau considerate boli ale adultului, sunt frecvent diagnosticate, în momentul de față, la copii cu probleme de greutate. Adolescenții și copiii obezi prezintă astfel, riscuri crescute de a dezvolta boli grave la nivelul întregului organism.

OBEZITATEA LA COPII SI NEGAREA ACESTEIA DE CATRE FAMILIE

Printre principalele motive pentru care familia nu se adreseaza medicului specialist nutritionist si diabetolog ar fi ca atat parintii cat si bunicii nu vor sa recunoasca existenta acestei boli.

Nu sunt rare cazurile cand ,parintii prezinta copilul ca fiind ,,un pic mai plinut”  sau ca ,, are un pic de burtica ”  si nu vor sa recunoasca ca are o problema de greutate. Acelasi lucru se intampla si la varsta adulta ,cand multi dintre pacienti estimeaza ca sunt usor plinuti ,dar de fapt cand se calculeaza Indicele de Masa Corporal(IMC) ne arata a fi in grupa de supraponedere-obezitate etc.

Din pacate si la ora actuala ,obezitatea nu este perceputa la nivel de societate ,ca o boala ,ci mai mult o problema de astept fizic .

FACTORII DE RISC IN APARITIA OBEZITATII

Factorul principal il reprezinta alimentatia nesănătoasă, cu un conținut ridicat de sare, zahăr și grăsimi, în combinaţie cu activitatea fizică redusă, sedentara.Gradul ridicat de urbanizare și digitalizare, precum și marketingul agresiv la anumite produse alimentare și băuturi nesănătoase ,incurajeaza parintii/bunicii la supraalimentare ,ducand la un dezechilibru intre caloriile consumate si caloriile arse.

La fel ca în cazul oricărei afecțiuni medicale, prevenirea obezităţii este mult mai uşoară decât tratarea sa. Alegerea alimentelor sănătoase este esențială în etapele de sugar și copil mici, deoarece formarea preferințelor culinare are loc timpuriu.

Pe lângă alimentatia echilibrată, limitarea timpului petrecut în fața ecranelor și practicarea regulată a activităților fizice ,un rol important il are si odihnă suficientă. De cele mai multe ori, lucruri aparent simple pot face diferenţa în stilul de viaţă. Pacienţii trebuie să invete sa isi cunoasca nevoile energetice ale organismului lor, ce înseamnă un stil de viaţă sănătos, cum arata farfuria ideală si importanta somnului.   Astfel, educarea populaţiei în legătură cu stilul de viaţă sănătos şi cu riscurile obezităţii este o preocupare continuă a medicilor. Ea se face atât în cabinet cât şi prin campanii de conştientizare.
Unui copil nu I se va face niciodata mancare saparata ,nu va ține o dietă  – este nevoie ca obiceiurile alimentare să fie schimbate la nivelul întregii familii. Să nu uităm că noi, parintii-adultii, suntem primii de la care un copil preia obiceiurile atât sănătoase cât și nesănătoase și, în același timp, este responsabilitatea noastră de a-i hrăni corespunzător.

Ca si parinte,pe un copil nu ar trebui să îl întrebi „ ce vrei să mănânci azi”, ci să il pui sa aleaga dintre 2 variante sănătoase stabile anterior,prentru ca alegerile unui copil se vor baza intotdeauna pe gust, nu pe cât de sănătos este un aliment, chiar dacă știe ce înseamnă acest lucru.

MOTIVELE ADOPTARII UNUI STIL DE VIATA SANATOS-NORMALIZAREA GREUTATI

Printre motivele pentru care pacienții supraponderali sau obezi își doresc să își schimbe stilul de viață, să scadă în greutate și apoi să se mențină, as mentiona:

• Nu imi place cum arat
• Mă dor genunchii,ma doare spatele
• Nu mă pot apleca, încheia la șireturi
• Nu îmi mai vin hainele,nu mai am cu ce sa ma imbrac
• Probleme de sănătate:cardiace,etc
• Am un eveniment important in familie:nunta,botez etc
• Copii nu pot sa isi desfasoare activitati de rutina-joaca cu ceilalti copii
• Colegii râd de mine că sunt grasut

Tinand cont că mai mult de jumătate dintre acești copii vor deveni adulți cu probleme de greutate, este de dorit să prevenim sau să tratăm această boală.

SFATURI PNTRU A VA MENTINE LA O GREUTATE NORMALA SAU A VA SCHIMBA STILUL DE VIATA :

• faceti miscare zilnic
• respectati un program de odihna
• beţi 1,5-2 L de apă zilnic
• reduceţi timpul vostru şi al copiilor în faţa ecranelor
• luaţi măcar o masă pe zi împreună cu familia si mâncaţi mâncare gătită, nu semipreparate
• cumpăraţi legume şi fructe de sezon si renunţaţi la alimentele super procesate
• reduceţi cantitatea de zahăr din alimentaţie

În concluzie, este important să ne schimbăm percepția asupra obezității și să ne asumăm responsabilitatea unui stil de viață sănătos.

De ce este important să aveți o dietă sănătoasă?

63% dintre oameni din lume (și o proporție și mai mare în țările occidentale) mor din cauza bolilor cronice precum cancerul, diabetul și bolile cardiovasculare, care pot fi prevenite în mare parte prin alegeri mai sănătoase de viață.

Majoritatea adulților din Anglia sunt fie supraponderali, fie obezi. Asta înseamnă că mulți dintre noi mănâncă mai mult decât avem nevoie și ar trebui să mănânce mai puțin. Și nu este doar mâncare: unele băuturi pot avea și un conținut ridicat de calorii. Majoritatea adulților trebuie să mănânce și să bea mai puține calorii pentru a pierde în greutate, chiar dacă au deja o dietă echilibrată.

O dietă sănătoasă și echilibrată, împreună cu renunțarea la fumat, creșterea activității fizice și reducerea consumului de alcool, au un potențial dramatic de a ne îmbunătăți sănătatea și calitatea vieții.

Când vine vorba de o dietă sănătoasă, echilibrul este cheia pentru a o face corect. Aceasta înseamnă să mănânci o mare varietate de alimente în proporțiile potrivite și să consumi cantitatea potrivită de alimente și băuturi pentru a obține și menține o greutate corporală sănătoasă.

O dietă bazată pe alimente bogate în amidon precum cartofi, orez și pastele; cu multe fructe și legume; unele alimente bogate în proteine, cum ar fi carnea, peștele și lintea; unele lapte și produse lactate; și nu prea multe grăsimi, sare sau zahăr, vă vor oferi toți nutrienții de care aveți nevoie și vă vor ajuta să vă mențineți o greutate sănătoasă.